Servicii web design, programare web, advertising Romania
   
 
 

Legea 16/2000
Legea 27/2011
Analize si studii
Protocoale de colaborare Colaborari
Raport 2010
Regulament CNPV
Contact CNPV
Contact Organizatii
Contact CJPV

Arhiva analize si studii


 
 

RAPORT
privind activitatea desfasurata în anul 2010

Activitatea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice (C.N.P.V.) – care reuneste presedintii organizatiilor centrale de pensionari civili si militari si ale veteranilor de razboi din România, presedintii consiliilor teritoriale ale persoanelor vârstnice si reprezentantii ministerelor la nivel de secretar de stat cu responsabilitati privind protectia sociala a persoanelor vârstnice – s-a desfasurat în limitele atributiilor prevazute de Legea nr. 16/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si s-a subordonat dezideratului major privind îmbunatatirea conditiilor de viata ale vârstnicilor.
Sintetic, activitatea C.N.P.V. poate fi analizata dupa un singur criteriu: modul în care a realizat scopul pentru care a fost înfiintat si anume: asigurarea permanenta a dialogului dintre persoanele vârstnice si autoritatile publice, pentru protectia drepturilor si libertatilor acestora.
În vederea atingerii acestui scop, activitatea C.N.P.V. este – în principal una de comunicare, contact, informare cu conducerile organelor administratiei publice centrale cu atributii si responsabilitati în domeniul protectiei sociale la nivel central, iar la nivel teritorial si cu prefectii, primarii, directorii directiilor deconcentrate.
În perioada analizata dialogul social a functionat permanent – prin diferite modalitati (pe care le vom examina)  si a cuprins cele mai importante si acute probleme vizând persoanele vârstnice .
Chiar daca o buna parte din vârstnici este informata despre demersurile pe care le-am întreprins – pe buna dreptate – ei nu asteapta explicatii si justificari, ci solutii favorabile.
În ceea ce priveste, însa, rezultatele favorabile scontate în urma dialogului – din pacate – ele nu au fost direct proportionale cu demersurile si actiunile întreprinse, îndeosebi de organizatiile centrale reprezentative ale pensionarilor reprezentate de presedintii acestora în C.N.P.V. Nu este mai putin adevarat ca multe rezultate au depins – uneori – de modificarea legislatiei si de cele mai multe ori de insuficienta resurselor financiare în bugetul de stat.
Consideram ca, pentru o evaluare corecta a activitatii Consiliului National al Persoanelor Vârstnice este utila o descriere succinta a fundalului în care si-a desfasurat activitatea.
În decembrie 2010, pe fondul crizei economice din anul 2010, s-a înregistrat urmatoarele valori  ale principalilor indicatorilor economici, fata de anul 2009:


Anul

Indicatori

Numar pensionari  de asigurari sociale de stat

Pensia medie

Pensia limita de vârsta

Puterea de cumparare

Numar someri
(mii persoane)

pensia medie

pensia limita  de vârsta

salariul mediu

2010

4.771.141

744

861

116,3

118,4

123,9

627,0

2009

4.742.196

734

855

123,8

126,9

132,0

709,4

 

 

 

 

 

 

 

 

Totusi, câteva precizari sunt necesare:

  • Pensia medie de asigurari sociale în luna decembrie 2010, a ajuns la 744 lei, însa din totalul de  4.771.141 pensionari de asigurari sociale de stat, un numar de 2.709.680 (56,79%) persoane nu realizeaza acest cuantum (anexa nr. 1e);
  • P.I.B. – ul  a înregistrat o scadere în termeni reali de 1,3 % în anul 2010 fata de anul 2009.

Principalii indicatori sociali care privesc pensionarii la nivelul anului si respectiv la nivelul lunii decembrie 2010 sunt prezentati în anexa nr.1e si ei evidentiaza situatia destul de grava în care se afla o mare parte din pensionari, respectiv în luna decembrie 2010, în sistemul asigurarilor sociale de stat, 1.701.060 (35,65%) pensionari aveau cuantumul pensiei sub valoarea nivelului minim de subzistenta (549 lei), 1.148.096 (24,06%) pensionari, aveau cuantumul pensiei sub valoarea cosului mediu  efectiv de consum lunar (451 lei) si 2.420.905 (50,74%) pensionari aveau cuantumul pensiei  sub valoarea nivelului minim de  trai  decent (684 lei).
Este necesar de subliniat ca puterea de cumparare a pensiei medii de  baza a scazut continuu  pe parcursul anului 2010, datorita  actiunii conjugate a 2 factori – cresterea valorii TVA, care a atras scumpiri la o serie de produse si servicii de baza, si a ramânerii nemodificate  a valorii punctului de pensie. Apreciem totusi pozitiv perspectiva majorarii pensiilor pe parcursul anului 2011 pentru pensioanrii care au activat în grupa I si II de munca si care vor beneficia de o suplimentare a veniturilor.
Pentru ca puterea de cumparare a pensiei medii   sa revina  la  o  valoare care sa asigure un nivel de trai decent majoritatii pensionarilor, consideram ca este absolut necesar a se acorda indexari la pensie, cel putin la nivelul ratei inflatiei, care în anul 2010 a înregistrat procentul de 7,96.
Echilibrul de viata al marii majoritati a pensionarilor a fost grav expus deteriorarii din cauza cresterii semnificative a  preturilor, pe parcursul anului 2010 la marfuri alimentare (cartofi - 45,6%, legume si conserve de legume - 22,5%, ulei comestibil - 21,2%, fructe proaspete – 18,8%, faina – 9,6%, citrice si alte fructe meridionale – 6,5%, malai - 6,2%, pâine – 5,8%,  Zahar -5,5%, brânza – 3,9%, lapte si produse lactate – 3,3%), marfuri nealimentare (Combustibil – 15,4%, energie termica – 11,9%, energie electrica – 8,6%, medicamente - 7,9%, gaze naturale – 4,2%) si la servicii (apa, canal si servicii de salubritate – 27,3%, termoficare – 15,1%,  telefon – 12,7%, transport urban – 8,9%,  posta si telecomunicatii – 2,2%).
Majorarea semnificativa a preturilor preconizate pentru anul 2011 la combustibil -motorina si la energie electrica va atrage scumpirea în lant a tuturor produselor, ceea ce va  provoca o justificata nemultumire în rândul pensionarilor, deoarece  pensia va deveni continua sa fie insuficienta pentru acoperirea  cheltuielilor necesare unui nivel de trai decent.
Pentru a se obtine o  putere de cumparare a pensionarilor  care sa le permita acestora sa faca fata noului val de scumpiri, este necesara indexarea tuturor categoriilor de pensii cu  cel putin nivelul inflatiei cumulate la nivelul anului 2010 (8,0%), de asemenea, sa se acorde o indemnizatie si pentru energia
electrica alaturi de cea pentru încalzire sau sa se introduca tariful social pentru cei cu venituri mici.
Evident o majorare a tuturor categoriilor de pensii si acordarea peiodica a indexarilor este conditionata de existenta unui buget suplimentar, alimentat de noi surse financiare.
Cresterea venitului total al  bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 de 41.315,9 milioane lei cu doar 2,2% fata de cel din anul 2009 (40.424,5 milioane lei), s-a dovedit neîndestulator cerintelor actuale pentru a se asigura o viata decenta pensionarilor si în consecinta este necesar sa se identifice noi surse pentru alimentarea fondului de pensii în anul 2011.
În acest scop am sugerat organelor administratiei publice centrale si Guvernului necesitatea completarii bugetului asigurarilor sociale cu fonduri suplimentare din:

  • renegocierea unor contracte de privatizare controversate;
  • impozitarea marilor averi acumulate fara a se putea dovedi sursele impozabile si adoptarea de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale;
  • reducerea unor cheltuieli publice exorbitante si inutile efectuate de parlamentari;
  • cresterea subventiei de la bugetul de stat potrivit principiului solidaritatii sociale;
  • interzicerea anularii datoriilor provenite din asigurarile sociale de stat;
  • extinderea perceperii cotei de asigurari sociale la o serie de persoane care desfasoara activitati profesionale.

De asemenea, tot în acelasi scop am propus aplicarea de masuri legislative absolut necesare, dintre care exemplificam:

  • mentinerea actualelor cote de asigurari sociale si interdictia directionarii acestora pentru alte actiuni sau fonduri recent constituite;
  • desfiintarea pensiei anticipate;
  • rigoare sporita privind pensia de invaliditate (criterii de încadrare, revizuiri, program de recuperare)
  • înfiintarea pilonului IV de pensii (beneficii aditionale);
  • egalizarea vârstei de pensionare pentru barbati si femei.

 

Disfunctionalitatile existente în sectorul de sanatate au afectat în mod negativ în special vârstnicii, care sunt frecventi solicitanti ai prestatiilor din unitatile sanitare si cei mai numerosi consumatori de medicamente.
În anul 2010 a existat o dinamica crescuta a morbiditatii si mortalitatii în rândul persoanelor vârstnice determinata, pe lânga alte cauze si de:

  • accesibilitatea greoaie la reteaua sanitara ambulatorie, stiut fiind ca programarile la medicii specialisti (cardiologie, urologie, neurologie, reumatologie) presupun saptamâni de asteptare;
  • renuntarea la efectuarea unor investigatii (ecografii, tomografii computerizate, R.M.N., DOPPLER)  prea costisitoare pentru pensionarii cu venituri mici;
  • dificultatea procurarii medicamentelor gratuite si compensate - situatie care în ultima perioada s-a îmbunatatit partial, cozile de la început de luna disparând, dar nu peste tot.

În anul 2010,comparativ cu anul 2009,s-a înregistrat urmatoarea situatie privind decesele pensionarilor de asigurari sociale de stat si agricultori


Anul

Pensionari  de asigurari sociale de stat

Pensionari  agricultori

Total Pensionari 

2010

172.977

53.657

226.634

2009

172.265

54.006

226.271

Se observa ca numarul deceselor a crescut în anul 2010 fata de anul 2009, în rândul pensionarilor de asigurari sociale de stat (712 persoane, respectiv  cu 0,41%) si al totalului pensionarilor (363 persoane, respectiv  cu 0,16%).
Principalele clase de boli care au avut, în anul 2009, cea mai mare incidenta în rândul persoanelor vârstnice (65 ani si peste) au fost bolile aparatului respirator (23,3%), bolile sistemul osteo-articular, ale muschilor, tesutului conjuctiv (17,2%), bolile aparatului circulator (13,7%), bolile aparatului digestiv (11,6%), bolile aparatului genito-urinar (7,5%),  bolile ochiului si anexelor sale (5,3%) si bolile endocrine, de nutritie si metabolism (4,0%).
În România, în anul 2009, 82,6% din totalul îmbolnavirilor noi au fost generate de  aceste 7 grupe mari de cauze.  
Rata de morbiditate a persoanelor vârstnice(+ 65 ani),  pe principalele clase de boli (numar îmbolnaviri noi la 100.000 locuitori),în anul 2009:

Clase de boli

Total

Fem

Masc

Total

81.536,0

73.862,3

92.779,3

Bolile aparatului respirator

19.025,8

15.933,5

23.556,6

Bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor, tesutului conjunctiv

14.038,5

13.818,7

14.360,4

Bolile aparatului circulator

11.134,3

10.171,9

12.544,3

Bolile aparatului digestiv

9.424,9

8.254,3

11.139,9

Bolile aparatului genito-urinar

6.108,9

5.938,9

6.357,8

Bolile ochiului si anexelor sale

4.285,7

3.818,8

4.969,9

Boli endocrine, de nutritie si metabolism

3.221,8

3.151,7

3.324,7

Prelevanta a fost mai ridicata decât la populatia generala, în rândul persoanelor vârstnice, respectiv de 2,88 ori la bolile aparatului circulator si 2,40 ori la bolile sistemul osteo-articular, ale muschilor, tesutului conjuctiv, cu valori mai ridicate pentru sexul masculin, respectiv 3,54 ori si 2,82 ori la barbatii vârstnici fata de 2,43 ori si 2,10 ori la femeile vârstnice.
Listele de medicamente gratuite si compensate (50%, 90%, si 100% din pretul de referinta) aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 409 din 01 aprilie 2010 (cu modificarile si completarile ulterioare) pentru aprobarea listei de medicamente de care beneficiaza asiguratii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala - au fost mentinute la acelasi nivel comparativ cu cele din anul precedent, privând în continuare pe vârstnici de unele medicamente necesare acestora pentru întretinerea sanatatii.
Mentinerea programului social pentru persoanele vârstnice cu venituri mici conform H.G.186/2009, care presupune prescrierea de medicamente compensate 90% pentru pensionarii cu venituri sub 700 lei/luna, în limita unei singure retete pe luna, în valoare de maximum 300 lei a fost o masura apreciata în rândul pensionarilor si sustinuta în nenumarate rânduri prin demersurile C.N.P.V..
Farmaciile au continuat sa nu respecte contractul cu casele de asigurari în sensul ca nu au eliberat neîntrerupt medicamente compensate si gratuite, motivatia fiind lipsa de fonduri alocata de casa de asigurari, desi legislatia prevede masuri pentru alocarea fondurilor în functie de adresabilitate, consumul de medicamente, orarul de lucru al unitatii, ceea ce a creat în continuare dificultati în procurarea medicamentelor de catre pensionari.
Pretul medicamentelor a continuat sa creasca în anul 2010 având ca efect imposibilitatea pensionarilor cu pensii mici de a procura medicamentele strict necesare, recomandate de medici, iar pentru anul 2011 exista perspectiva unor majorari substantiale ale acestora anuntata de importatorii si distribuitorii de medicamente. Noul mod de calcul al compensarii medicamentelor a atras critici vehemente si proteste în rândul pensionarilor deoarece a avut ca efect cresterea pretului la anumite medicamente pe care acestia le solicita frecvent pentru afectiuni specifice vârstei a treia.
De asemenea, perspectivele anului 2011 aduc îngrijorare persoanelor de vârsta a treia prin masuri precum:

  • retinerea contributiei pentru asigurarile de sanatate de 5,5% aplicate pensiilor care depasesc valoarea de 740 lei, care a creat o profunda nemultumire în rândul pensionarilor, ale caror venituri sunt afectate de perioada de criza pe care o traverseaza societatea româneasca;
  • introducerea sistemului de coplata - dezbatut în decursul anului 2010, si care va atrage costuri suplimentare pentru persoanelor vârstnice, care se stie ca sunt o categorie importanta de pacienti.

În mediul rural, deficientele sectorului de sanatate s-au resimtit si mai pregnant, daca ar fi sa evocam numai lipsa unui cadru medico-sanitar în numeroase localitati, neasigurarea urgentelor, absenta punctelor farmaceutice sau functionarea lor la mari distante si neaprovizionarea cu medicamentele prescrise de medici.
O alta problema care a stat în atentia Consiliului National al Persoanelor Vârstnice a fost stagnarea si pe parcursul acestui an a punerii în functiune a unitatilor de asistenta medico-sociala, astfel încât multe dintre cele programate nu au fost puse în functiune sau nu au functionat la parametrii preconizati (finantare, personal, aparatura). Pe de alta parte anuntata transformare a unor spitale în camine de batrâne (în decursul anului 2011) poate fi privita dintr-o perspectiva benefica pentru se vor crea locuri pentru satisfacerea cererilor în asteptare dar va crea dificultati în accesul la servicii medicale specialitate pentru locuitorii vârstnici ai respectivelor localitati, care vor fi nevoiti sa se deplaseze pe distante mari pâna la cea mai apropiata unitate de profil. De altfel si asistenta socio-medicala la domiciliul vârstnicilor consideram ca este insuficient dezvoltata necesitând monitorizare mai atenta din partea Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii si o colaborare interinstitutionala pentru solutionarea sa. 
Alte neajunsuri semnalate :

  • reteaua de geriatrie la nivel national continua sa fie insuficient dezvoltata;
  • coordonare sporadica si insuficienta dintre organele centrale competente în organizarea si functionarea asistentei medico-sociale la domiciliu a vârstnicilor – oricum preferabila internarii acestora în camine de batrâni, care si asa sunt insuficiente;
  • întârzieri mari în aprobarea de catre C.N.A.S. a procurarii compensate a protezelor.

Am propus: unificarea celor 3 case de sanatate; desfiintarea plafonului repartizat periodic farmaciilor; revenirea la „pretul de raft” în procurarea medicamentelor compensate, în locul „pretului de referinta”; majorarea numarului de medicamente compensate si gratuite prescrise vârstnicilor pe o reteta; gratuitatea la medicamentele pescrise persoanelor cu pensii mici si compensarea diferentiata în functie de venitul persoanei vârstnice.
În scopul reglementarii acestor probleme, organizatiile centrale reprezentative ale pensionarilor membre ale C.N.P.V. au dezbatut problematica asistentei sanitare si a medicamentelor compensate în cadrul sedintelor Comisiei Permanente si au înaintat puncte de vedere catre institutiile abilitate (Guvern, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurarari de Sanatate), dar nu au primit un raspuns favorabil.

 

            În temeiul prevederilor Legii nr. 16/2000, dialogul social între persoanele vârstnice si reprezentantii ministerelor s-a realizat în cadrul Comisiei Permanente, din componenta careia fac parte – conform legii - presedintii organizatiilor centrale ale pensionarilor pe de o parte si reprezentantii ministerelor cu activitate si responsabilitati contingente problematicii persoanelor vârstnice (Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Finantelor Publice) si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Casei Nationale de Pensii Publice, pe de alta parte.
În cadrul Comisiei Permanente s-a realizat o colaborare satisfacatoare între cele doua parti (partea guvernamentala si reprezentantii organizatiilor centrale ale pensionarilor), au fost dezbatute principalele probleme curente ale pensionarilor, ale persoanelor vârstnice în general si o parte dintre acestea au fost solutionate favorabil de catre organele centrale cu drept de initiativa legislativa.
            Din tematica sedintelor Comisiei Permanente exemplificam:

  • raportul de activitate pe anul 2009 al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice;
  • masuri anticriza privind pensionarii;
  • proiecte recente ale Ministerul Sanatatii privind mecanismele de plata în sistemul de sanatate;
  • reglementari privind procurarea medicamentelor compensate si gratuite;
  • reglementari preconizate pentru anul 2010 privind îmbunatatirea asistentei medicale a persoanelor vârstnice;
  • asistenta sociala pentru persoanele vârstnice;
  • probleme privind veteranii de razboi si cadrele militare în rezerva si retragere;
  • situatia pensionarilor în semestrul I – 2010 si revendicarile acestora;
  • contributia reprezentantilor organizatiilor centrale ale pensionarilor la lucrarile consiliilor de administratie ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Casei Nationale de  Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ; 
  • legea pensiilor;
  • masuri preconizate pentru anul 2010 privind pensiile;
  • actiunile Politiei de Proximitate privind persoanele vârstnice;
  • aprobarea propunerii privind repartizarea sumei de 1.351 mii lei organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor pentru finantarea activitatilor organizate în vederea sarbatoririi Zilei Internationale a Vârstnicilor;
  • activitatea reprezentantilor organizatiilor centrale ale pensionarilor în calitatea de membri ai Consiliului de Administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate;
  • informare cu privire la principale probleme cu care se confrunta veteranii de razboi ;
  • aprobarea Planului principalelor actiuni ce se vor desfasura în anul 2011.

Activitatea C.N.PV. si a Comisiei Permanente s-a desfasurat cu sprijinul permanent al Secretariatului Tehnic încadrat cu personal de specialitate (sociologie, asistenta sociala, juridic, economic, statistica). Acesta, în cadrul activitatilor curente reglementate de lege, a elaborat un numar de 14 analize si studii (anexa nr. 2). Mentionam ca activitatea Secretariatului Tehnic s-a desfasurat în conditiile blocarii ocuparii a patru posturi, inclusiv a celui de director general si consilier juridic.
Analizele si studiile elaborate, concluziile si propunerile prezentate au fost transmise organelor competente pentru adoptarea unor masuri legislative si organizatorice în vederea îmbunatatirii conditiilor de trai ale vârstnicilor (Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Finantelor Publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casa Nationala de Pensii Publice, Institutul National de Statistica), organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor. 
Trebuie evidentiata în mod special buna colaborare cu Casa Nationala de Pensii Publice, cu Institutul National de Statistica, Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap etc care ne-au furnizat periodic date statistice referitor la pensionari si persoanele vârstnice, informatii care au fost utilizate la intocmirea de analize si studii, precum si a propunerilor si demersurilor efectuate.
De asemenea, la nivel central si în judete, au fost efectuate o serie de investigatii pe baza de chestionare sau ghiduri de interviu (aplicate cu sprijinul consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice) care au fost utilizate la elaborarea de analize care au cuprins constatari referitoare la îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice, modul de asigurare al asistentei medicale si a medicamentelor, eficienta actiunilor efectuate în comun cu politia de proximitate etc în scopul elaborarii de propuneri pentru perfectionarea activitatii institutiilor responsabile din cadrul sistemului national de asistenta sociala.

 

O preocupare prioritara a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice a constituit-o încheierea de protocoale de colaborare cu institutii având atributii ce privesc protectia sociala a persoanelor vârstnice, care cuprind obiectivele comune, modalitatile de realizare a acestora, compartimentele implicate în derularea actiunilor, procedura de informare, contact si comunicare între partile semnatare.
Astfel, pe lânga protocoalele permanente încheiate cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casa Nationala de Pensii Publice, s-au reînoit protocoalele cu Politia de Proximitate, respectiv cu Inspectoratul General al Politiei. De asemenea, Consiliul National al Persoanelor Vârstnice are încheiate protocoale cu institutiile de cult (Arhiepiscopiile Bucurestiului, Târgovistei, Tomisului, Craiovei, Mitropolia Moldovei si Bucovinei si Mitropolia Banatului), cât si cu 10 ONG-uri ce au ca obiect de activitate asistenta sociala acordata persoanelor vârstnice, ca de exemplu: Fundatia „Crucea Alb-Galbena”, Asociatia Româna „Alzheimer”, Comitetul de Binefacere „Icoana”, Fundatia „Geron”, Fundatia Culturala „MATCA 2000”, Fundatia „Equilibre”, Fundatia „Ratiu”, Fundatia „Principesa Margareta” etc. (anexa 3) Pentru a întretine un contact permanent cu aceste organizatii s-au desfasurat întâlniri cu reprezentantii acestor organizatii neguvernamentale, ocazii cu care au avut loc schimburi de informatii referitor la actiunile realizate si pentru organizarea unor actiuni comune.

 

Un obiectiv reglementat de Legea nr. 16/2000 nu a putut fi îndeplinit integral. Ne referim la cel prin care se stabileste ca proiectele de acte normative care vizeaza problematica persoanelor vârstnice (art. 4, lit. (g)) sa fie trimise la C.N.P.V. pentru un aviz consultativ. Ministerele au continuat si în anul 2010 sa nu se conformeze acestei prevederi, situatie pe care o consideram necorespunzatoare si pe viitor acest neajuns se impune sa fie eliminat pentru a se respecta prevederile legii.
De asemenea, membrii Consiliului National al Persoanelor Vârstnice nu au fost cooptati în grupurile de lucru organizate de catre ministere pentru elaborarea de proiecte de acte normative care privesc problemele pensionarilor si ale persoanelor vârstnice.
Reprezentantii organizatiilor de pensionari au participat cu regularitate la sedintele consiliilor de administratie ale Casei Nationale de Pensii Publice, ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ale caselor teritoriale de asigurari de sanatate, ocazii cu care au sustinut solutionarea favorabila a problemelor curente ale vârstnicilor din domeniile respective.

 

Ziua Internationala a Persoanelor Vârstnice, stabilita prin Rezolutia Natiunilor Unite nr. 45/106/14.12.1990, este un prilej cu care în toate tarile si în România, pe data de 1 octombrie, au loc manifestari destinate segmentului social care reprezinta circa 20% din populatia tarii.
Asa cum se cunoaste, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 363/2003 privind finantarea activitatilor ocazionate de sarbatorirea în România a Zilei Internationale a Vârstnicilor. Pentru anul 2010 a fost alocata, de la bugetul de stat pentru sarbatorirea acestui eveniment, suma de 1.351.000 lei din fondurile prevazute în bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Aceasta suma a fost repartizata de Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor la propunerea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice (anexa 4).
Fiecare organizatie reprezentativa centrala de pensionari a alocat cel putin 90,0% din suma primita fonduri pentru acordarea de ajutoare materiale pentru persoanele vârstnice, membre ale organizatiilor de pensionari, aflate în situatii de dificultate. Astfel, din sumele primite au fost acordate 29.871 ajutoare materiale în cuantum mediu de 42,57 lei, situatie de care au beneficiat mai putin de 1,0% din numarul total al membrilor organizatiilor respective de pensionari.
Ziua Internationala a Vârstnicilor a fost sarbatorita si în judete. Cu aceasta ocazie s-au desfasurat spectacole artistice, seri culturale, simpozioane, mese rotunde, s-au organizat adunari festive la Cluburile Pensionarilor, concursuri de sah, rummy si table, s-au organizat expozitii si excursii la manastiri, s-au decernat diplome de onoare, s-au tinut slujbe religioase etc.

 

În scopul ameliorarii vietii pensionarilor, presedintii organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor membrii ai Consiliului National al Persoanelor Vârstnice au înaintat, la Guvern, cele doua camere ale Parlamentului, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Pensii Publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, solicitari în vederea reglementarii favorabile a unor masuri referitoare la:

  • promovarea unui act normativ în vederea realizarii unui sistem public unitar de pensii la nivel national;
  • pastrarea reglementarii din Legea nr. 250/2008 astfel încât valoarea punctului de pensie sa reprezinte cel putin 45% din salariul mediu brut pe tara;
  • cresterea sau cel putin mentinerea numarului de bilete de tratament pentru a satisface solicitarile unui numar cât mai mare de persoane vârstnice bolnave;
  • modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor vârstnice si promovarea unei legi cadru care sa reglementeze protectia drepturilor persoanelor vârstnice;
  • stabilirea modalitatilor prin care organizatiile centrale reprezentative ale pensionarilor sa beneficieze de patrimoniul fostei U.G.S.R. alaturi de organizatiile sindicale;
  • armonizarea legislatiei privind masurile de asistenta sociala destinate persoanelor cu handicap, cu legislatia privind asistenta sociala a persoanelor vârstnice;
  • majorarea ajutorului în caz de deces la nivelul a doua salarii medii pe economie;
  • stabilirea impozitului pe cladiri în raport cu venitul pensionarilor;
  • scutirea/reducerea de impozite pentru spatiile aflate în proprietatea organizatiilor de pensionari si a caselor de ajutor reciproc a pensionarilor;
  • convertirea în bani a tichetelor gratuite de calatorie nefolosite pe calea ferata;
  • acordarea de facilitati pentru transportul cu metroul al pensionarilor;
  • dezvoltarea si diversificarea serviciilor de asistenta medico-sociala oferite vârstnicilor la domiciliu potrivit nevoilor individuale ale acestora;
  • îmbunatatirea asistentei medicale a persoanelor vârstnice si crearea unei retele de geriatrie comunitara;
  • reconsiderarea listei medicamentelor gratuite si compensate si a modului de procurare a acestora în mediul urban si rural;
  • gratuitate în procurarea medicamentelor de catre vârstnici a caror venituri se situeaza sub cuantumul pensiei medii;
  • acordarea unui ajutor pentru sotul supravietuitor indiferent de cuantumul pensiei acestuia;
  • stabilirea unei metodologii pentru finantarea consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice potrivit prevederilor Legii nr. 405/2004 de modificare si completare a Legii nr. 16/2000 si aprobarea acesteia de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale în calitate de ordonator principal de credite.

Desi s-au facut solicitari în anul 2010 presedintele nu si-a prevazut în agenda întâlniri cu reprezentantii organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor.
Deoarece la interventiile efectuate la Parlament si Guvern referitor la  îmbunatatirea situatiei pensionarilor nu s-au primit raspunsuri favorabile, în mai multe rânduri pe parcursul anului 2010 membrii organizatiilor de pensionari din cadrul organizatiilor centrale si ale organizatiilor judetene au pichetat sediul Institutiei Prezidentiale,  Guvernului  si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si sediile prefecturilor.

O contributie importanta la activitatea desfasurata de Consiliul National al Persoanelor Vârstnice au adus-o, potrivit prevederilor Legii nr. 16/2000, consiliile judetene ale persoanelor vârstnice si al sectoarelor municipiului Bucuresti care sunt constituite din presedintii filialelor judetene ale organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor, respectiv:

  • Uniunea Generala a Pensionarilor din România;
  • Federatia Nationala a Sindicatelor Pensionarilor din România;
  • Federatia „Unirea” a Pensionarilor din România;
  • Federatia Nationala „Omenia” a C.A.R.P. din România;
  • Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi din Ministerul Apararii Nationale.;
  • Asociatia Nationala a Cadrelor Militare în Rezerva si Retragere „Alexandru Ioan Cuza”;
  • Asociatia Nationala a Veteranilor din Ministerul Administratiei si Internelor;
  • Asociatia Nationala a Cadrelor Militare în Rezerva si Retragere din Ministerul Administratiei si Internelor;
  • Uniunea Veteranilor de Razboi si a Urmaselor Veteranilor.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      

Activitatea desfasurata în anul 2010 de catre consiliile judetene ale persoanelor vârstnice si ale sectoarelor municipiului Bucuresti poate fi privita sub doua aspecte:

  • activitati proprii, desfasurate exclusiv de organizatiile de pensionari componente ale consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice;
  • activitati realizate în coordonarea si sub îndrumarea directa a consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice, precum si actiuni realizate exclusiv de consiliile judetene ale persoanelor vârstnice (din aceasta categorie fac parte interventiile pentru obtinerea pe plan local de facilitati în beneficiul pensionarilor, relatiile cu asociatiile, fundatiile si ONG-urile locale ce au ca obiect de activitate protectia persoanelor vârstnice, relatia cu mass-media locala, cu alte institutii de interes public local).

Acestea au desfasurat activitati multiple în sprijinul pensionarilor din cadrul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti. Astfel, dintre principalele actiuni si activitati realizate, se pot exemplifica:

  • participarea presedintelui CJPV la sedintele Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice;
  • participarea cu regularitate a reprezentantilor pensionarilor desemnati de CJPV la sedintele lunare ale Consiliilor de Administratie ale Caselor Judetene de Asigurari de Sanatate;
  •  elaborarea de propuneri pentru îmbunatatirea legislatiei actuale în domeniul sanatatii;
  • interventii la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru solutionarea cererilor si reclamatiilor pensionarilor pe probleme legate de:
  • acordarea serviciilor medicale sau de intretinere;
  • procurarea medicamentelor gratuite si compensate;
  • interventii la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru suplimentarea fondurilor pentru proteze si urgentarea procurarii dispozitivelor medicale;
  • interventii la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate si la diferite organizatii neguvernamentale pentru realizarea îngrijirii la domiciliu a persoanelor vârstnice cu situatie materiala precara;
  • interventii la casele judetene de pensii pentru solutionarea cererilor si reclamatiilor pensionarilor pe probleme legate de pensii;
  • interventii la Casa Judeteana de Pensii pentru solutionarea cererilor pensionarilor pe probleme legate de distribuirea biletelor de odihna si tratament;
  • interventii pentru acordarea veteranilor de razboi si urmasilor a suprafetei de pamânt sau a sumelor de bani cuvenite drept despagubire: demersuri la Consiliul Judetean pentru înfiintarea si amenajarea de cluburi pentru pensionari;
  • interventii la Consiliul Local pentru solutionarea cererilor si reclamatiilor pensionarilor referitoare la reducerile sau gratuitatile pe transportul în comun;
  • interventii la Consiliul Local pentru scutirea de la plata impozitului pe cladiri si terenuri pentru pensionarii cu venituri reduse;
  • interventii la Consiliul Local pentru acordarea ajutorului pentru încalzirea cu gaze si lemne;
  • organizarea de întâlniri ale reprezentantilor Politiei de Proximitate cu persoanele vârstnice;
  • încheierea de protocoale cu Politia de Proximitate;
  • stabilirea si mentinerea relatiilor de colaborare cu organizatiile neguvernamentale;
  • schimb de experienta cu alte Consilii Judetene ale Persoanelor Vârstnice;
  • acordarea de consiliere medicala,  psihologica si sociala gratuita pentru persoanele vârstnice;
  • obtinerea diverselor sponsorizari;
  • acordarea unor ajutoare financiare persoanelor vârstnice nevoiase;
  • monitorizarea modului în care persoanele vârstnice beneficiaza de asistenta medicala;
  • amenajarea unor cabinete: medicale,  de reflexoterapie,  de masaj,  de consiliere juridica si sali de gimnastica medicala;
  • publicarea de materiale documentare si articole în presa locala,  sustinerea de interviuri la radio sau la televizor despre problematica persoanelor vârstnice;
  • organizarea de excursii,  vizite si simpozioane;
  • organizarea diverselor sarbatori cu mese festive;
  • organizarea Zilei Internationale a Persoanelor Vârstnice si distribuirea de ajutoare financiare persoanelor vârstnice cu venituri mici;
  • sprijin în petrecerea timpului liber în cluburi ale persoanelor vârstnice dotate cu televizor,  biblioteca si prin activitatile specifice de sah, table etc;
  • demersuri pentru înfiintarea si amenajarea de cluburi,  centre de zi sau camine pentru pensionari sau darea în functiune a unor centre medico-sociale, camine sau cluburi pentru persoane vârstnice si pentru modernizarea altora;
  • identificarea persoanelor vârstnice singure sau aflate în situatii de dificultate si realizarea unei situatii nominale cu persoanele vârstnice dependente si urmarirea modului de rezolvare a problemelor acestora;
  • asigurarea unei protectii sociale a pensionarilor aflati în dificultate prin împrumuturi avantajoase,  ajutoare nerambursabile,  compensari pentru tratamentul balnear,  ajutoare de deces;
  • identificarea persoanelor vârstnice singure sau aflate in situatii de dificultate si initierea de actiuni de prevenire si combatere a violentei fizice si de evitare a excluziunii sociale;
  • organizarea,  mobilizarea si facilitarea accesului persoanelor vârstnice la diferite activitati culturale;
  • obtinerea de bilete gratuite pentru intrarea la muzee, cinema sau spectacole de teatru;
  • depuneri de coroane la mormintele eroilor.

         Eficienta acestor organisme teritoriale este sustinuta de realizarile obtinute,  dintre care enumeram:

  • obtinerea de reduceri si gratuitati pe transportul local pentru pensionari;
  •  acordarea de ajutoare pentru încalzirea pe timpul iernii;
  • îndrumarea si orientarea petitionarilor catre institutiile competente;
  • deplasarea în teritoriu pentru urmarirea activitatii desfasurate de cabinetele medicale si farmacii  sau de centrele de îngrijire si asistenta socio-medicala;
  • demersuri la organele abilitate pentru înfiintarea si amenajarea de camine pentru batrâni,  cluburi pentru pensionari si saloane de fizioterapie;
  • încheierea de  protocoale cu Politia de Proximitate si dezvoltarea de relatii de colaborare cu organizatiile neguvernamentale si alte formatiuni care au ca obiect de activitate probleme similare cu preocuparile vârstnicilor: Suceava,
  • obtinerea de sponsorizari si organizarea de manifestari cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Anul Nou,  de Paste,  Martisor si Ziua Femeii.

Prin organizatiile judetene de pensionari membre ale C.J.P.V. s-a reusit sa se:

  • acorde ajutoare materiale pensionarilor cu venituri mici;
  • acorde ajutoare de deces si împrumuturi nerambursabile;
  • achizitionarea unor autoturisme pentru deplasarea persoanelor decedate, atât în mediul rural cât si în urban;
  • dotarea cu calculatoare a cluburilor si bibliotecilor destinate uzului persoanele vârstnice si asistarea lor pentru folosirea aparaturii;
  • acorde împrumuturi rambursabile cu dobânzi mici;
  • acorde ajutoare ocazionale sau de urgenta persoanelor vârstnice nevoiase;
  • organizarea de excursii atât în România cât si în strainatate.


Asa cum bine se cunoaste, potrivit HG nr. 499/2004, s-au înfiintat si functioneaza, la nivelul prefecturilor, comitete consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice în cadrul carora se dezbat problemele cu caracter social, economic si medical care privesc persoanele vârstnice si se stabilesc masuri pentru solutionarea acestora.
Din aceste comitete fac parte reprezentantul guvernului – prefectul, reprezentantii administratiei publice locale si cei ai directiilor deconcentrate, presedintii consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice si al sectoarelor municipiului Bucuresti (anexa nr.5), precum si reprezentantii organizatiilor judetene ale pensionarilor. Acestia semnaleaza principalele greutati cu care se confrunta persoanele vârstnice pe plan local si propun solutii pentru remedierea acestora.
Comitetele judetene consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice s-au întrunit în sedinte lunare, ocazie cu care au fost analizate principalele probleme de interes pentru persoanele vârstnice (anexa nr.6).
La nivelul fiecarui sector al municipiului Bucuresti este necesar sa se instituie câte un comitet consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, deoarece în acest cadru pot fi solutionate favorabil si cu operativitate problemele locale ale acestei categorii de populatie.

 

            În anul 2010, Consiliul National al Persoanelor Vârstnice a avut prevazut pentru cheltuieli de la bugetul de stat suma de 1075 mii lei.
Executia bugetara la nivelul anului 2010 cu date operative este redata în anexa 7. Datele detaliate au fost prezentate ordonatorului principal de credite bugetare în darea de seama anuala pe baza de bilant contabil.
In anul 2010 din totalul bugetului alocat Consiliului National al Persoanelor Vârstnice, în valoare de 1075 mii lei s-a cheltuit suma de 705,9 mii lei.
Economiile realizate în valoare de 369,10 mii lei se datoreaza:

  • reducerii cheltuielilor de personal la nivelul Secretariatului Tehnic al CNPV prin aplicarea prevederilor Legii 118/2010 privind diminuarea cu 25% a salariilor în perioada iulie - decembrie 2010;
  • neocuparii a patru posturi dintr-un total de 12 posturi aprobate prin Legea 16/2000 privind infiintarea si functionarea CNPV, cu modificarile ulterioare, datorita blocarii acestora conform OUG 34/2009 si aplicarii Legii 329/2009 privind cumulul pensiei cu salariul ;
  • aplicarii prevederilor OUG 55/2010 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice, respectiv reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunuri si servicii în semestrul II al anului 2010;
  • reducerii la strictul necesar a cheltuielilor cu bunuri si servicii atât la nivelul Secretariatului Tehnic cât si la nivelul CJPV-urilor;
  • renuntarii la alocari de fonduri pentru bunuri si servicii în cursul anului 2010 pentru un numar de 13 CJPV, ca urmare a solicitarii acestora ;

Sumele economisite au fost disponibilizate în cursul lunii decembrie 2010 ca urmare a adresei Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr. 6421/07.12.2010 si în conformitate cu prevederile art.54(2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.
Este de evidentiat faptul ca un numar de 15 consilii ale persoanelor vârstnice din judetele Arad, Caras – Severin, Covasna, Dâmbovita, Dolj, Sibiu, Suceava, Timis, Vâlcea si sectoarele municipiului Bucuresti nu au solicitat pe parcursul anului fonduri de la bugetul de stat pentru cheltuielile de functionare, ceea ce a condus la înregistrarea de economii. Pe parcursul exercitiului bugetar, unele consilii judetene ale persoanelor vârstnice nu au dovedit preocupare suficienta pentru respectarea prevederilor din normele metodologice privind decontarea la termenul stabilit.

 

            Planul de Actiuni al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice pentru anul 2011 (anexa nr. 8), cuprinde principalele obiective în domeniile profesional, legislativ, organizatoric, precum si un portofoliu de analize si studii care urmeaza sa fie elaborate.
În perioada urmatoare este necesar sa nu pierdem din vedere nici o clipa ca activitatea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice se directioneaza permanent catre protectia drepturilor si libertatilor persoanelor vârstnice, ceea ce implicit înseamna asigurarea unei existente decente si a unei vieti demne pentru aceste persoane carora societatea le datoreaza din plin respect si recunostinta.
În acest context, Consiliul National al Persoanelor Vârstnice îsi propune solutionarea favorabila a urmatoarelor principale probleme de interes pentru pensionari: reglementarea valorii punctului de pensie începând cu luna ianuarie la 45% din salariul mediu brut pe tara prognozat prin Legea bugetului asigurarilor sociale în anul 2010; pentru situatiile în care pe parcursul anului salariul mediu brut realizat depaseste în trei luni consecutive cu peste 5% salariul mediu brut prognozat, se va solicita majorarea în mod corespunzator a valorii punctului de pensie;

  • renuntarea la pensia anticipata;
  • acordarea unei alocatii complementare (sociale), finantata de la bugetul de stat, pensionarilor cu pensii foarte mici;
  • reglementarea de catre Institutul National de Statistica a cosului lunar de consum pentru familia de pensionari si pensionarul singur si aprobarea acestuia prin hotarârea Guvernului,
  • majorarea numarului de bilete de odihna si tratament pentru pensionari, mentinerea costului acestora la nivelul de 50% din cuantumul pensiei beneficiarilor;
  • participarea organizatiilor centrale ale pensionarilor la administrarea si gestionarea patrimoniului sindical (fost patrimoniu al U.G.S.R.);
  • ridicarea plafonului de impozitare a pensiilor pentru a se mentine puterea de cumparare obtinuta prin majorarea valorii punctului de pensie;
  • acordarea unei alocatii sotului supravietuitor, fara restrictionari fata de venitul acestuia, în cuantum de 25% din pensia sotului decedat;
  • stabilirea ajutorului în caz de deces la doua salarii medii pe tara pentru asigurat si de 75% din acesta pentru un membru al familiei;
  • reglementarea gratuitatii la eliberarea medicamentelor prescrise pentru pensionarii cu pensii mici;
  • organizarea retelei nationale de geriatrie si gerontologie pentru persoanele vârstnice si intensificarea asistentei medico-sociale la domiciliul acestora;
  • stabilirea si asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale gratuite care sa acopere nevoile reale ale persoanelor vârstnice, inclusiv pentru serviciile stomatologice;
  • organizarea si asigurarea asistentei medicale de urgenta pentru persoanele vârstnice, precum si a asistentei medicale în toate localitatile din mediul rural.

 

            Pentru a fi cu constiinta împacata fata de toti cei care si-au pus sperantele si încrederea în Consiliul National al Persoanelor Vârstnice, ne angajam ca în anul 2011 vom continua sa consacram munca si priceperea noastra pentru îmbunatatirea conditiilor de viata ale vârstnicilor.

 

PRESEDINTE,

Miron NICULESCU 

Powered by Systop.ro                                       © 2006-2012 C.N.P.V.                                       Motorizat by Crom.ro

 

Vizite: